Campania Danone - BI se incheie azi (etapa 1), dar desi am cele trei articole gata scrise, dupa calatoria de azi prin tara, cand am avut ocazia sa vad si vacute cu adevarat fericite, pascand intr-un colt montan mirific, cand am calatorit cu o supermasina ce transporta niste oameni determinati sa se rupa pentru trei sferturi de zi de un Bucuresti nebun... si prafuit... si prea aglomerat, cand am vizitat un muzeu cu niste tablouri minunate si niste carti pe care si le-ar dori si Codrin Stefanescu probabil, cand am avut sansa sa ni se permita sa patrundem si intr-un atelier de tesut manual panze minunate, nu automatizat, zau ca nu mai am chef sa postez pe blogul asta advertoriale despre... iaurtul cu know how frantuzesc.
Nu cred in reclamele agresive facute la produsele alimentare, care, teoretic, se vand oricum... Asa ca am decis sa dau "delete" la cele trei articole pregatite pentru publicare de acum doua zile...
Ma tot gandesc ca daca fostul meu coleg de clasa din liceu, din prima banca, peste ani mare "sef de trib" la Danone, a plecat de acolo dupa o perioada relativ scurta, stie el de ce a facut-o... Nu cred ca (doar) pentru bani... Am fost impreuna la niste evenimente in care... el nu s-a atins de produsul pe care compania lui il vindea... Oare de ce?
Ii las pe altii sa ma convinga ca iaurtul Danone e facut din lapte, nu din chimicale... Eu pariez tot pe taranii sibieni de unde cumpar eu deja de ani intregi produse lactate !
Asadar, cu produsele din lapte aflate in supermarket... mai lejer...
Prea a fost frumoasa drumetia, prea frumosi brazii si drumul pe jos spre culme, prea frumos schitul unde am ajuns, prea frumosi sufleteste oamenii de acolo...
Chiar nu a mai contat ca soarele ardea cu putere in miezul zilei, mai importanta era puntea suspendata, confectionata din niste scanduri subrede, ce abia se mai tineau, legate cu lanturi, trecatoare improvizata care te ducea cu gandul la America de Sud si la exploratorii din filmele de aventuri, in clipele cand podetul rudimentar se balansa, amenintator de tare, deasupra raului involburat, ce-si pravalea valurile la vale, pentru a se sparge de bolovanii alunecosi.
A mai fost si un catel cu o privire inteligenta, care ne-a insotit o buna bucata de drum prin padure, au mai fost si calatorii cu care ne-am intersectat pe cararuie si care ne-au salutat cu "Hristos a Inviat!", asa, ca intre montaniarzi, au mai fost si plantele de leac pe care le-am cules, precum si copacii care ne-au dat din energia lor formidabila (de cand nu ati mai facut o cura dendrologica, imbratisand un brad?).
Evident ca "am reusit" performanta nedorita ca dupa calatoria spre culmi, sa imi descarc de doua ori unul dintre telefoane, doar la o simpla atingere, dar era de asteptat., dupa atata energizare. Gadgeturile moderne mai cedeaza si ele, dar nu-i bai.
Tot raul spre bine, pentru ca reprezenta un bruiaj nedorit intr-o asemenea drumetie facuta aproape pe neprevazute.
La intoarcerea spre casa ne-am oprit si la Manastirea Ghighiu, la icoana facatoare de minuni, unde am putut sa comunicam linistiti cu Divinitatea, fiind o dupa-amiaza linistita de marti, fara multa lume in biserica.
Imi pare rau doar ca nu am putut onora invitatia Revistei Biz la evenimentul de azi, de la Bucuresti, desi eram foarte interesata de temele dezbatute, dar zau ca nu puteam renunta la o zi in mijlocul naturii, fie chiar si pentru o discutie despre publicitate (si asa mai am vreo 4 carti de profil care ma asteapta cuminti sa le citesc pana pe 28 mai)...
In orice caz, cred ca a fost interesant, mai ales din perspectiva a ce vad in aceste ultime saptamani in online...
O aplecare exagerat de mare, dupa opinia mea, din partea sponsorilor la diverse concursuri internautice (si nu numai), spre advertorialele-poveste...
Ceva nu e ok... Imi pare o incercare de evadare din cotidian, pe care am mai intalnit-o in cazul femeilor care sunt mari devoratoare de telenovele. Femei de regula casnice (cu voie sau fara voie)...
Un soi de: cum sa prostim consumatorii mai eficient?
Oare criza economica ne face sa avem nevoie de povesti tot mai multe sau pur si simplu lipsa de fantezie?
Normal ar fi tocmai invers: sa ne indreptam spre real, nu spre basm...
O chestiune ce ar trebui analizata mai in detaliu...
Sper ca oamenii de la Biz sa o faca in revista si pe site-ul lor...
