Pulovere și amintiri: O poveste de toamnă despre prietenie și haine călduroase

Acum, în miez de octombrie, afară frunzele încep să cadă cu țipăt mut. Iar diminețile se simte răceala încă blajină a aerului rece. Mă surprind gândindu-mă la o poveste specială despre prietenie și modă. O poveste de odinioară, din adolescența mea. Este acel tip de poveste care mă face să simt un fior de nostalgie în fiecare toamnă și iarnă, o istorie de viață despre o prietenie profundă.

Toamna în Cartier: Adolescență, emoții de toamnă și gașca noastră veselă - Cireșarii

Cu mulți ani în urmă, într-un mic cartier mărginaș din București cu oameni săraci și unde nu treceau mai mult de 9-10 mașini pe stradă într-o zi obișnuită, eu și cea mai bună prietenă a mea, Roxana, trăiam la maxim momentele noastre de adolescență, alături de ceilalți din gașca noastră veselă: Corina, Aurora, Nicu și Cristi. Noi eram Cireșarii de pe strada Cireșoaia din Bucureștii Noi!

Era toamnă, luna octombrie, iar strada noastră se împodobise de frunzele aurii și roșii căzute din pomii ce se aliniau ca niște străjeri puternici pe lângă trotuare. Chiar și iedera de pe garduri se înveșmântase în nuanțele acelea fantastice, pe care o Balanță ca mine, pasionată de pictură, le putea admira pe deplin frumusețea. 

Pe vremea adolescenței mele prieteniile erau trainice și reale. Nu existau telefoane mobile, ba mai mult decât atât, eu nici măcar nu aveam telefon fix acasă. Deci, petreceam cam tot timpul liber cu gașca mea de prieteni, mai ales că nu am frați sau surori. ceva de neimaginat pentru generația Z, nu-i așa?

Prietenie adevărată, fără bariere financiare

Pe Roxy am considerat-o mereu sora mea, de aceea conexiunea dintre noi era una extrem de puternică. În ciuda diferențelor financiare care ne despărțeau, ea fiind mult mai săracă decât mine, nu era acea diferențiere care există acum între adolescenți, mai ales când este vorba de haine.

Recunosc, întotdeauna când îmi cumpăram un pulover, o rochie sau o geacă, încercam să alege ceva care să nu facă vizibil acest lucru.

Cu toate acestea, pasiunea pentru a purta haine frumoase și de calitate exista. Iar dacă primăvara și vara mai ne descurcam, deoarece ne croiam rapid niște rochițe din pânză cu imprimeuri speciale cumpărată la metru din magazinul din cartier, în ce privește hainele mai groase, lucrurile se schimbau. În special puloverele de lână. În fiecare octombrie, ne plimbam prin oraș și visam la acele pulovere pufoase și călduroase pe care le vedeam în vitrinele magazinelor de modă. Erau scumpe pentru bugetul Roxanei, ba chiar și al meu, dar amândouă știam că nu vom renunța la visul nostru de a le avea cândva. 

Planul îndrăzneț: Cum am ales să ne tricotăm propriile pulovere

Era anul 1984. Într-o zi, când ne întorceam de la liceu, prietena mea a decis că e vremea să avem și noi niște pulovere așa cum merităm. Foarte mișto (în jargonul anilor de atunci!). Un astfel de pulover din lână pură 100% mi se părea scump chiar și mie, de aceea am întrebat-o cum putem să le avem prin mijloace cinstite. 

Mi-a spus că mai are în podul casei niște maculatură și sticle goale, așa că am putea să le vindem. În materie de sticle nici eu nu duceam lipsă, pentru că tata nu uita să refacă stocul aproape zilnic, fiind tare bun amic cu zeul Bachus.

Mai mult decât atât, mai culesesem și flori de tei în urmă cu câteva luni din pomii de pe stradă (pentru că da, aveam și tei în cartierul în care am trăit în copilărie și adolescență!). 

Propunerea ei era să vindem lucrurile astea și să ne cumpărăm sculuri de lână pură și andrele, iar apoi să ne tricotăm noi puloverele la care jinduiam. Aveam tipare de tricotaje în almanahurile pe care le cumpăram amândouă, cu dibăcia stăteam mai prost nițel. 

Așa se face că, într-o zi rece de octombrie, am luat amândouă această decizie îndrăzneață. Am valorificat materialele reciclabile (care au scăpat astfel de a mai fi duse la liceu gratuit în cadrul campaniei comuniste "Cei 3 R"!). Am vândut și plasele cu flori de tei uscate unei vecine și, fericite, ne-am îndreptat către merceria aflată peste drum de cinematograful “Înfrățirea între popoare”, transformat după anii 1990 în teatrul “Masca“, iar în prezent într-o clădire în paragină. Așa cum a ajuns cam toată cultura autohtonă în 2023.

Am căutat amândouă cu atenție lâna cea mai fină și cele mai frumoase culori în mercerie. Cu banii obținuți cu greu, am cumpărat suficientă lână pentru a ne tricota chiar noi două pulovere. Roxana avea abilități în tricotat de la bunica ei, iar eu urma să învăț. Deși eu propusesem ca să ne luăm fire de lână la fel, până la urmă am renunțat. Roxy spunea că am fi arătat ca fugite de la orfelinat, pentru că gemene nu prea păream a fi.

Așa că ea ales o nuanță de roz, iar eu una verde crud. Asta ca să alungăm frigul posomorât de afară din momentele când le vom purta. Cu toate greutățile și zilele lungi de muncă manuală, am reușit să ne creăm două pulovere frumoase, fiecare cu modelul său unic. Plus că am învățat și să tricotăm!

Pulovere de lână tricotate manual: Mai mult decât niște simple haine!

Acele pulovere de lână au devenit brusc simboluri ale prieteniei noastre. Erau mult mai mult decât niște simple articole de îmbrăcăminte. Ne încălzeau atât trupurile, cât și inimile. În fiecare iarnă ce a urmat, Roxana și cu mine purtam cu mândrie acele pulovere, amintindu-ne de momentul în care le-am creat cu dragoste și perseverență.

Despărțirea Dureroasă: Pierderea Roxanei și păstrarea amintirilor peste decenii

Din nefericire, viața ne-a adus schimbări mari. Într-o zi de început de martie, în 1988, Roxana a plecat dintre noi. Nu în străinătate, nu în alt oraș. Ci în Rai. Cei buni pleacă de tineri, nu-i așa?

Pe vremea aceea nu mergeam la liceu cu șofer personal (precum tinerii din 2023!), ci de multe ori agățate de bara tramvaiului 6 sau 20, pentru că nu mai aveam loc în vagon. Nu ne mai trebuia niciun sport extrem, pentru un plus de adrenalină! 

În dimineața fatidică de 5 martie 1988, în drum spre școală, Roxana s-a dezechilibrat și a căzut din tramvai zdrobindu-și capul de caldarâm. Eram în zona fostei fabrici de textile “Dacia“. A fost o lovitura devastatoare pentru mine, pentru familia ei, pentru toți cei care au avut privilegiul de a cunoaște.

În ciuda durerii, am păstrat puloverul pe care l-am creat împreună și l-am ocrotit ca pe o comoară. Era un simbol care îmi amintea de sora mea de suflet. L-am îmbrăcat de atunci în fiecare iarnă. Când a început să se deșire, l-am luat și purtat prin casă. De-abia anul acesta, în primăvară, pentru că nu mai era deloc bun, a trebuit să să despart de el și să îl arunc. Mai am un fular din firele rămase de la împletirea puloverului de atunci și cu siguranță am să-l port și în această iarnă. Este încă bun.

Reîntâlnirea cu trecutul: Puloverul și amintirea Roxanei

Vremea a trecut, moda a evoluat, am devenit o femeie matură, dar nu pot uita nicio clipă de adolescența mea si de prietena cea mai bună, Roxana.

Anul acesta, când a venit timpul să-mi cumpăr pulovere noi pentru această toamnă, m-am uitat pe Answear.ro, și inima mi-a tresărit când am văzut un model care îmi aducea aminte de prietena mea Roxy, după ce am apăsat pe link-ul: https://answear.ro/k/femei/imbracaminte/pulovere-si-cardigane. L-am comandat imediat și când l-am purtat pentru prima dată, am simțit că Roxana era din nou cu mine, în fiecare fibră a acelui pulover roz. Pentru că am ales această nuanță în amintirea ei.

Mi-am mai comandat din magazinul Answear.ro și o geacă de damă neagră, călduroasă, elegantă. Contrastul va face ca rozul să iasă și mai tare în evidență când voi îmbrăca și pulovărul de lână.

Cu siguranță va fi durabil, chiar dacă nu atât de mult cât a fost acela tricotat de mine manual, din bănuții strânși din vânzarea unor materiale reciclabile.

Eleganța atemporală prin simplitate în moda de toamnă-iarnă: Inspiră-te din amintiri!

Păcat că acum nu mai este la modă să tricotezi, iar firele de lână calitative se găsesc din ce în ce mai greu. Unde mai pui că nici mercerii fizice ca aceea din Bucureștii Noi nu prea mai există azi. Chiar și ea a dispărut, pentru că acum cartierul muncitoresc s-a transformat în cartierul bogaților. Casele vechi s-au dărâmat și au fost înlocuite cu niște vile grotești, oamenii de odinioară au murit ori s-au mutat, pomii au fost tăiați și ei. Iar noaptea am văzut la știri că prin zonă gonesc bolizi de zeci și chiar sute de mii de euro conduse de drogați. Strada mea, Cireșoaia, așa cum era ea cândva, mai trăiește doar în amintirea mea. La fel și Roxana și ceilalți prieteni din copilărie și adolescență. 

Invitație la explorare: Descoperă trendurile pentru sezonul rece pe Answear.ro!

Te invit și pe tine ca să vizitezi categoria geci damă pe answear.ro, precum și alte secțiuni ale magazinului și să îți alegi de acolo hainele care îți trezesc amintiri frumoase. Nu toate sunt scumpe, chiar dacă sunt la modă! Eleganța prin simplitate reprezintă un stil vestimentar atemporal și sofisticat, care se potrivește perfect pentru sezonul toamnă-iarnă. Acest concept se bazează pe ideea că o ținută nu trebuie să fie deloc complexă sau plină de detalii pentru a fi elegantă. Minimalism, materiale și accesorii de calitate superioară, atenție la combinațiile de piese vestimentare și culori. Plus multă emoție pe care s-o stârnească în cel ce o poartă, dar și în privitori. Acestea sunt secretele unui outfit senzațional. Testează și o să îmi dai dreptate!

Articol scris pentru SuperBlog 2023 - proba a 3-a.