Distanta minima pentru arbori, conform Noului Cod Civil

Arborii trebuie sădiţi la o distanţă de cel puţin 2 metri de linia de hotar, cu excepţia acelora mai mici de 2 metri, a plantaţiilor şi a gardurilor vii, in lipsa unor dispoziţii cuprinse în lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului.

În cazul nerespectarii distanţei, proprietarul vecin este îndreptăţit să ceară scoaterea ori, după caz, tăierea, la înălţimea cuvenită, a arborilor, plantaţiilor ori a gardurilor vii, pe cheltuiala proprietarului fondului pe care acestea sunt ridicate.

Proprietarul fondului peste care se întind rădăcinile sau ramurile arborilor aparţinând proprietarului vecin are dreptul de a le tăia, precum şi dreptul de a păstra fructele căzute în mod natural pe fondul său.

Sediul materiei: 613 Noul Cod Civil.

Distanta minima in constructii, lucrari,plantatii.

Desi perioada de criza economica pare a nu se mai sfarsi, destul de timid, iata ca incepe din nou sa se construiasca de catre persoane fizice si firme de profil, santiere mai mici sau mai mari deschizandu-se in toate colturile tarii.

Usurel, chiar daca nu la nivelul anului 2008, pe masura ce noi si noi edificii se ridica, apar si tot soiul de probleme juridice si, de ce sa nu recunoastem, unele dintre ele sunt atat de controversate, incat recurgerea la un mediator nu conduce mereu la o solutie amiabila, necesitand pronuntarea unei hotarari judecatoresti.

Pentru a evita un proces civil in materie de constructii civile sau industriale, e nevoie sa respectam prevederile legale generale sau specifice.

Astfel, orice construcţii, lucrări sau plantaţii se pot face de către proprietarul fondului numai cu respectarea unei distanţe minime de 60 de cm faţă de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. 

Orice derogare de la distanţa minimă se poate face prin acordul părţilor exprimat printr-un înscris autentic.

Sediul materiei: 612 Noul Cod civil.

Certificatul de mostenitor

Sediul materiei: art.1132-1134 Noul Cod civil.


Certificatul de moştenitor se eliberează de către notarul public.

 Certificatul de moştenitor cuprinde constatări referitoare la:

- patrimoniul succesoral;
- numărul şi calitatea moştenitorilor;
- cotele ce le revin din acest patrimoniu;
- alte menţiuni prevăzute de lege.

Certificatul de moştenitor face dovada:

- calităţii de moştenitor legal sau testamentar;
- dreptului de proprietate al moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.

În vederea stabilirii componenţei patrimoniului succesoral, notarul public procedează, mai întâi, la lichidarea regimului matrimonial.

Cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor prin eliberarea certificatului de moştenitor pot cere instanţei judecătoreşti constatarea sau declararea nulităţii acestuia şi stabilirea drepturilor lor, conform legii.

Cum se face plata pensiei de intretinere?

Pensia de întreţinere se plăteşte:

- în rate periodice;
- la termenele convenite de părţi; 
- în lipsa acordului lor, la termenele cele stabilite prin hotărâre judecătorească.



Conform Noului Cod civil, chiar dacă creditorul întreţinerii a decedat în perioada corespunzătoare unei rate, întreţinerea este datorată în întregime pentru acea perioadă.

Părţile pot conveni sau, dacă sunt motive temeinice, instanţa de tutelă poate hotărî ca:

- întreţinerea să se execute prin plata anticipată a unei sume globale care să acopere nevoile de întreţinere ale celui îndreptăţit pe o perioadă mai îndelungată sau pe întreaga perioadă în care se datorează întreţinerea, în măsura în care debitorul întreţinerii are mijloacele necesare acoperirii acestei obligaţii.    

Din ce moment se datoreaza pensia de intretinere?

Pensia de întreţinere se datorează de la data cererii de chemare în judecată.

Pensia poate fi acordată şi pentru o perioadă anterioară, dacă introducerea cererii de chemare în judecată a fost întârziată din culpa debitorului.

Cotele intretinerii datorate de parinte, conform Noului Cod civil.

Cotele intretinerii datorate de parinte, conform Noului Cod civil, sunt urmatoarele:

- o pătrime din venitul lunar net pentru un copil;
- o treime din venitul net pentru 2 copii;
- o jumătate din venitul net pentru 3 sau mai mulţi copii.


Conform art. 529 din Noul Cod civil: cuantumul întreţinerii datorate copiilor, împreună cu întreţinerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăşi jumătate din venitul net lunar al celui obligat.

Formarea si atribuirea loturilor intr-un partaj judiciar.

La formarea şi atribuirea loturilor intr-un proces de partaj, instanţa va ţine seama, după caz, şi de:

- acordul părţilor;

- mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit;

- natura bunurilor;

- domiciliul şi ocupaţia părţilor;

- faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi coproprietari etc.

Divortul pentru separarea in fapt indelungata.

Când soţii sunt separaţi în fapt de cel puţin 2 ani, oricare dintre ei va putea cere divorţul, asumându-şi responsabilitatea pentru eşecul căsătoriei. 

În acest caz, instanţa va verifica existenţa şi durata despărţirii în fapt şi va pronunţa divorţul din culpa exclusivă a reclamantului.

Divort. Impacarea sotilor in timpul procesului. Consecinte.

Soţii se pot împăca în tot cursul judecăţii, chiar dacă nu au fost plătite taxele de timbru. În acest caz, instanţa va lua act de împăcare şi va dispune, prin hotărâre definitivă, închiderea dosarului, precum şi restituirea taxelor de timbru, dacă au fost achitate.

Oricare dintre soţi va putea formula o cerere nouă pentru fapte petrecute după împăcare şi, în acest caz, se va putea folosi şi de faptele vechi.

Divort. Absenta nejustificata a reclamantului la instanta de fond. Sancțiune.

Dacă la termenul de judecată, în primă instanţă, reclamantul lipseşte nejustificat şi se înfăţişează numai pârâtul, cererea va fi respinsă ca nesusţinută.

Divort. Pana la ce moment reclamantul poate renunta la cererea de divort?

Reclamantul poate renunţa la judecată în tot cursul judecăţii, chiar dacă pârâtul se împotriveşte. 

Renunţarea reclamantului nu are niciun efect asupra cererii de divorţ făcute de pârât.

Divort. Citarea paratului in instanta.

Conform art. 922 din Noul Cod de procedura civila, dacă procedura de citare a soţului pârât a fost îndeplinită prin afişare, iar acesta nu s-a prezentat la primul termen de judecată, instanţa va cere dovezi sau va dispune cercetări pentru a verifica dacă pârâtul îşi are locuinţa la locul indicat în cerere şi, dacă va constata că nu locuieşte acolo, va dispune citarea lui la locuinţa sa efectivă, precum şi, dacă este cazul, la locul său de muncă.

Divort. Prezenta personala a sotilor la proces.

La instanţa de fond, părţile se vor înfăţişa în persoană, afară numai dacă unul dintre soţi:

- execută o pedeapsă privativă de libertate;

- este împiedicat de o boală gravă;

- este pus sub interdicţie judecătorească;

- are reşedinţa în străinătate;

- se află într-o altă asemenea situaţie, care îl împiedică să se prezinte personal.

In astfel de cazuri, cel în cauză se va putea înfăţişa prin:

- avocat;

- mandatar; 

- după caz, prin tutore ori curator.

Instanţa va încerca la fiecare înfăţişare împăcarea soţilor.

În toate cazurile, instanţa este obligată să îl asculte pe copilul minor, potrivit prevederilor Codului civil.

Divort. Ce masuri vremelnice se pot lua in cauza?

Instanţa poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanţă preşedinţială, măsuri provizorii cu privire:

- la stabilirea locuinţei copiilor minori;

- la obligaţia de întreţinere;

- la încasarea alocaţiei de stat pentru copii;

- la folosirea locuinţei familiei.

Divort. Instanta competenta.

Cererea de divorţ este de competenţa judecătoriei în circumscripţia căreia se află cea din urmă locuinţă comună a soţilor. 

Dacă soţii nu au avut locuinţă comună sau dacă niciunul dintre soţi nu mai locuieşte în circumscripţia judecătoriei în care se află cea din urmă locuinţă comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripţia căreia îşi are locuinţa pârâtul, iar când pârâtul nu are locuinţa în ţară şi instanţele române sunt competente internaţional, este competentă judecătoria în circumscripţia căreia îşi are locuinţa reclamantul.

Dacă nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa în ţară, părţile pot conveni să introducă cererea de divorţ la orice judecătorie din România.

 În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorţ este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 al municipiului Bucureşti.

Efectuarea inscrierilor in cartea funciara dupa executarea silita.

Dacă printr-un titlu executoriu s-a dispus efectuarea unei înscrieri în cartea funciară împotriva celui înscris ca titular al dreptului, creditorul va putea solicita, direct sau prin intermediul executorului judecătoresc, biroului de cadastru şi publicitate imobiliară să dispună înscrierea în baza acestui titlu.

Reocuparea imobilului evacuat de catre debitor/un tert. Consecinte.

Dacă, după încheierea procesului-verbal de predare silită, debitorul sau orice altă persoană, în lipsa consimţământului expres prealabil ori a unei hotărâri judecătoreşti, pătrunde sau se reinstalează în imobil, la cererea creditorului ori a altei persoane interesate, se va putea face o nouă executare silită în baza aceluiaşi titlu executoriu, fără somaţie şi fără nicio altă formalitate prealabilă.

Orice bunuri mobile, indiferent de natura ori valoarea lor, care nu au fost ridicate la data predării silite iniţiale sau care au fost aduse în imobil după reocupare, se consideră de drept abandonate din momentul repunerii în posesie.

Pe baza procesului-verbal pus la dispoziţia organului de urmărire penală, în copie certificată, de executorul judecătoresc, va fi declanşată urmărirea penală.

Predarea silita a unui bun imobil. Instiintarea debitorului.

Dacă partea obligată să evacueze ori să predea un imobil nu îşi îndeplineşte această obligaţie în termen de 8 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a executării, ea va fi îndepărtată prin executare silită, iar imobilul va fi predat celui îndreptăţit.

Predarea silita a unui bun imobil. Procedura de executare.

Nicio evacuare din imobilele cu destinaţie de locuinţă nu poate fi făcută de la data de 1 decembrie şi până la data de 1 martie a anului următor, decât dacă:

- creditorul face dovada că, în sensul dispoziţiilor legislaţiei locative, el şi familia sa nu au la dispoziţie o locuinţă corespunzătoare;
- debitorul şi familia sa au o altă locuinţă corespunzătoare în care s-ar putea muta de îndată.

Aceste dispoziţii nu se aplică în cazul evacuării persoanelor:

- care ocupă abuziv, pe căi de fapt, fără niciun titlu, o locuinţă;
- nici celor care au fost evacuaţi pentru că pun în pericol relaţiile de convieţuire sau tulbură în mod grav liniştea publică.

Imposibilitatea predarii silite a unui bun. Consecinte.

În cazul în care predarea silită a unui bun a devenit imposibilă din cauza distrugerii, ascunderii sau deteriorării acestuia ori a altor asemenea împrejurări, executorul va consemna aceasta într-un proces-verbal şi totodată va dispune, prin încheiere, încetarea executării silite, conform art. 890 din Noul Cod de procedura civila.