Ce sunt cererile necontencioase? Continut.

Cererile necontencioase, conform art. 527 din Noul Cod de procedura civila, sunt acele cereri pentru solutionarea carora este nevoie de interventia instantei:
- fara a se urmari stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana;
- fara a se deduce judecăţii un conflict de interese.

Sunt astfel de cereri necontencioase:

- cele privitoare la darea autorizatiilor judecatoresti;
- cele privind luarea unor masuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare. 




Cererea necontencioasa va contine:

- numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul celui care o face;
- si, dupa imprejurari, ale persoanelor pe care acesta cere sa fie chemate inaintea instantei;
- obiectul;
- motivarea cererii;
- semnatura;
- inscrisurile pe care se sprijina. 

Exceptia litispendentei in procesul civil (art. 138 Noul Cod procedura civila)

DEFINIRE EXCEPTIE LITISPENDENTA

Nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru:

- aceeaşi cauză;

- acelaşi obiect;

- de aceeaşi parte,

înaintea mai multor instanţe competente sau chiar înaintea aceleiaşi instanţe, prin cereri distincte.

INVOCARE

Excepţia litispendenţei poate fi invocată de către părţi sau de instanţă din oficiu în orice stare a procesului în faţa instanţelor de fond.

Când instanţele sunt de acelaşi grad, excepţia se invocă înaintea instanţei sesizate ulterior. 
Dacă excepţia se admite, dosarul va fi trimis de îndată primei instanţe învestite.

Când instanţele sunt de grad diferit, excepţia se invocă înaintea instanţei de grad inferior. 
Dacă excepţia se admite, dosarul va fi trimis de îndată instanţei de fond mai înalte în grad.

ATACAREA SOLUTIEI PRONUNTATE LA RIDICAREA EXCEPTIEI DE LITISPENDENTEI

Încheierea prin care s-a soluţionat excepţia poate fi atacată numai odată cu fondul.


La fel se intampla şi atunci când procesele identice se află pe rolul aceleiaşi instanţe.

Când unul dintre procese se judecă în recurs, iar celălalt înaintea instanţelor de fond, acestea din urmă sunt obligate să suspende judecata până la soluţionarea recursului.

Exceptia conexitatii in procesul civil (art. 139 Noul Cod procedura civila)

In primă instanţă este posibilă conexarea mai multor procese în care sunt aceleaşi părţi sau chiar împreună cu alte părţi şi al căror obiect şi cauză au între ele o strânsă legătură.

Excepţia conexităţii poate fi invocată de părţi sau din oficiu cel mai târziu la primul termen de judecată înaintea instanţei ulterior sesizate, care, prin încheiere, se va pronunţa asupra excepţiei. 

Încheierea poate fi atacată numai odată cu fondul.

Dosarul va fi trimis instanţei mai întâi învestite, în afară de cazul în care reclamantul şi pârâtul cer trimiterea lui la una dintre celelalte instanţe.

Când una dintre cereri este de competenţa exclusivă a unei instanţe, conexarea se va face la acea instanţă.
În orice stare a judecăţii procesele conexate pot fi disjunse şi judecate separat, dacă numai unul dintre ele este în stare de judecată.

Anularea ofertei reale, urmată de consemnaţiune; executor judecatoresc - prevederi in Noul Cod de procedura civila

După consemnare, executorul judecătoresc va constata, printr-o încheiere dată fără citarea părţilor, efectuarea plăţii şi liberarea debitorului. 
Încheierea se comunică creditorului în termen de 5 zile de la întocmirea acesteia.

În termen de 15 zile de la comunicarea încheierii, creditorul va putea cere anularea acesteia pentru nerespectarea condiţiilor de validitate, de fond şi de formă ale ofertei de plată şi consemnaţiunii, la judecătoria în circumscripţia căreia s-a făcut consemnarea.

Hotărârea poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare.

(!) Debitorul este considerat liberat la data consemnării plăţii, în afară de cazul în care se anulează oferta de plată şi consemnaţiunea.

Autoritate de lucru judecat. Hotarari civile. Cereri posesorii.

1. Hotărârea judecătorească prin care s-a soluţionat o cerere posesorie are autoritate de lucru judecat într-o cerere posesorie ulterioară purtată între aceleaşi părţi şi întemeiată pe aceleaşi fapte. 


2. Hotărârea judecătorească prin care s-a soluţionat o acţiune privitoare la fondul dreptului are autoritate de lucru judecat într-o cerere posesorie ulterioară în legătură cu acelaşi bun.


3. Hotărârea judecătorească nu are  autoritate de lucru judecat într-o cerere ulterioară privitoare la fondul dreptului.

Oferta de plată în fata instantei - prevederi in Noul Cod de procedura civila

Oferta de plată poate fi făcută şi în timpul procesului:

- în faţa oricărei instanţe;

-  în orice stadiu al judecăţii. 

Prin încheiere, creditorul este pus în întârziere să primească suma sau, după caz, bunul.

 Dacă creditorul este prezent şi primeşte prestaţia datorată, liberarea debitorului se va constata prin încheiere.

In situatia in care creditorul lipseşte sau refuză primirea prestaţiei, debitorul va proceda la consemnarea sumei, iar recipisa de consemnare va fi pusă la dispoziţia instanţei, care, prin încheiere, va constata liberarea debitorului.
Încheierile  se atacă numai odată cu fondul, cu excepţia celor date în recurs, care sunt definitive.

Bunuri din masa partajabila. Vanzare.

Conform art.990 din Noul Cod de procedura civila:

Dacă:

- niciunul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului;

ori,

- deşi bunul a fost atribuit provizoriu, nu s-au consemnat, în termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalţi coproprietari, 

instanţa, prin încheiere, va dispune vânzarea bunului, stabilind totodată dacă vânzarea se va face de către părţi prin bună învoială ori de către executorul judecătoresc.

- Dacă părţile sunt de acord ca vânzarea să se facă prin bună învoială, instanţa va stabili şi termenul la care aceasta va fi efectuată. Termenul nu poate fi mai mare de 3 luni, în afară de cazul în care părţile sunt de acord cu majorarea lui.

-  Dacă vreuna dintre părţi nu a fost de acord cu vânzarea prin bună învoială sau dacă această vânzare nu s-a realizat în termenul stabilit, instanţa, prin încheiere dată cu citarea părţilor, va dispune ca vânzarea să fie efectuată de executorul judecătoresc.

Încheierile prezentate mai sus pot fi atacate separat numai cu apel, în termen de 15 zile de la pronunţare.

Atentie!

Dacă nu au fost astfel atacate, aceste încheieri nu mai pot fi supuse apelului odată cu hotărârea asupra fondului procesului.

Formarea si atribuirea loturilor intr-un partaj judiciar.

La formarea şi atribuirea loturilor intr-un proces de partaj, instanţa va ţine seama, după caz, şi de:

- acordul părţilor;

- mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit;

- natura bunurilor;

- domiciliul şi ocupaţia părţilor;

- faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi coproprietari etc.

Divortul pentru separarea in fapt indelungata.

Când soţii sunt separaţi în fapt de cel puţin 2 ani, oricare dintre ei va putea cere divorţul, asumându-şi responsabilitatea pentru eşecul căsătoriei. 

În acest caz, instanţa va verifica existenţa şi durata despărţirii în fapt şi va pronunţa divorţul din culpa exclusivă a reclamantului.

Divort. Impacarea sotilor in timpul procesului. Consecinte.

Soţii se pot împăca în tot cursul judecăţii, chiar dacă nu au fost plătite taxele de timbru. În acest caz, instanţa va lua act de împăcare şi va dispune, prin hotărâre definitivă, închiderea dosarului, precum şi restituirea taxelor de timbru, dacă au fost achitate.

Oricare dintre soţi va putea formula o cerere nouă pentru fapte petrecute după împăcare şi, în acest caz, se va putea folosi şi de faptele vechi.

Divort. Absenta nejustificata a reclamantului la instanta de fond. Sancțiune.

Dacă la termenul de judecată, în primă instanţă, reclamantul lipseşte nejustificat şi se înfăţişează numai pârâtul, cererea va fi respinsă ca nesusţinută.

Divort. Pana la ce moment reclamantul poate renunta la cererea de divort?

Reclamantul poate renunţa la judecată în tot cursul judecăţii, chiar dacă pârâtul se împotriveşte. 

Renunţarea reclamantului nu are niciun efect asupra cererii de divorţ făcute de pârât.

Divort. Citarea paratului in instanta.

Conform art. 922 din Noul Cod de procedura civila, dacă procedura de citare a soţului pârât a fost îndeplinită prin afişare, iar acesta nu s-a prezentat la primul termen de judecată, instanţa va cere dovezi sau va dispune cercetări pentru a verifica dacă pârâtul îşi are locuinţa la locul indicat în cerere şi, dacă va constata că nu locuieşte acolo, va dispune citarea lui la locuinţa sa efectivă, precum şi, dacă este cazul, la locul său de muncă.

Divort. Prezenta personala a sotilor la proces.

La instanţa de fond, părţile se vor înfăţişa în persoană, afară numai dacă unul dintre soţi:

- execută o pedeapsă privativă de libertate;

- este împiedicat de o boală gravă;

- este pus sub interdicţie judecătorească;

- are reşedinţa în străinătate;

- se află într-o altă asemenea situaţie, care îl împiedică să se prezinte personal.

In astfel de cazuri, cel în cauză se va putea înfăţişa prin:

- avocat;

- mandatar; 

- după caz, prin tutore ori curator.

Instanţa va încerca la fiecare înfăţişare împăcarea soţilor.

În toate cazurile, instanţa este obligată să îl asculte pe copilul minor, potrivit prevederilor Codului civil.

Divort. Ce masuri vremelnice se pot lua in cauza?

Instanţa poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanţă preşedinţială, măsuri provizorii cu privire:

- la stabilirea locuinţei copiilor minori;

- la obligaţia de întreţinere;

- la încasarea alocaţiei de stat pentru copii;

- la folosirea locuinţei familiei.

Divort. Instanta competenta.

Cererea de divorţ este de competenţa judecătoriei în circumscripţia căreia se află cea din urmă locuinţă comună a soţilor. 

Dacă soţii nu au avut locuinţă comună sau dacă niciunul dintre soţi nu mai locuieşte în circumscripţia judecătoriei în care se află cea din urmă locuinţă comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripţia căreia îşi are locuinţa pârâtul, iar când pârâtul nu are locuinţa în ţară şi instanţele române sunt competente internaţional, este competentă judecătoria în circumscripţia căreia îşi are locuinţa reclamantul.

Dacă nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa în ţară, părţile pot conveni să introducă cererea de divorţ la orice judecătorie din România.

 În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorţ este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 al municipiului Bucureşti.

Efectuarea inscrierilor in cartea funciara dupa executarea silita.

Dacă printr-un titlu executoriu s-a dispus efectuarea unei înscrieri în cartea funciară împotriva celui înscris ca titular al dreptului, creditorul va putea solicita, direct sau prin intermediul executorului judecătoresc, biroului de cadastru şi publicitate imobiliară să dispună înscrierea în baza acestui titlu.

Reocuparea imobilului evacuat de catre debitor/un tert. Consecinte.

Dacă, după încheierea procesului-verbal de predare silită, debitorul sau orice altă persoană, în lipsa consimţământului expres prealabil ori a unei hotărâri judecătoreşti, pătrunde sau se reinstalează în imobil, la cererea creditorului ori a altei persoane interesate, se va putea face o nouă executare silită în baza aceluiaşi titlu executoriu, fără somaţie şi fără nicio altă formalitate prealabilă.

Orice bunuri mobile, indiferent de natura ori valoarea lor, care nu au fost ridicate la data predării silite iniţiale sau care au fost aduse în imobil după reocupare, se consideră de drept abandonate din momentul repunerii în posesie.

Pe baza procesului-verbal pus la dispoziţia organului de urmărire penală, în copie certificată, de executorul judecătoresc, va fi declanşată urmărirea penală.

Predarea silita a unui bun imobil. Instiintarea debitorului.

Dacă partea obligată să evacueze ori să predea un imobil nu îşi îndeplineşte această obligaţie în termen de 8 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a executării, ea va fi îndepărtată prin executare silită, iar imobilul va fi predat celui îndreptăţit.

Predarea silita a unui bun imobil. Procedura de executare.

Nicio evacuare din imobilele cu destinaţie de locuinţă nu poate fi făcută de la data de 1 decembrie şi până la data de 1 martie a anului următor, decât dacă:

- creditorul face dovada că, în sensul dispoziţiilor legislaţiei locative, el şi familia sa nu au la dispoziţie o locuinţă corespunzătoare;
- debitorul şi familia sa au o altă locuinţă corespunzătoare în care s-ar putea muta de îndată.

Aceste dispoziţii nu se aplică în cazul evacuării persoanelor:

- care ocupă abuziv, pe căi de fapt, fără niciun titlu, o locuinţă;
- nici celor care au fost evacuaţi pentru că pun în pericol relaţiile de convieţuire sau tulbură în mod grav liniştea publică.